Orasul - Cetate Histria

Histria, al carei nume deriva din denumirea greaca a Dunarii (Istros) a fost intemeiata in secolul al VII-lea i.H., mai precis in anul 657 i.H., devansand cu aproape un secol celelalte trei colonii grecesti de la Pontus Euxin (Tomis - Constanta, Callatis - Mangalia, Tyras - Cetatea Alba, la 18 km de Marea Neagra). Bazele sale au fost puse de catre masele de colonisti greci veniti din Milet (Turcia de azi). Caracterisca Histriei o reprezinta insa importanta majora pe care o juca aici viata religioasa. Chiar si astazi se pot observa pe Acropola histriana, in zona sacra a orasului, ruinele unui mare templu inchinat lui Zeus. In primul rand era, insa, adorat Apollo la fel cum se intampla si in cetatea de bastina Milet si in cealalta colonie de la Marea Neagra, Tomis. Tot aici au fost scoase la lumina altare inchinate celorlati zei greci: Athena, Hermes, Afrodita, Dyonisos. Cultura greaca isi pune si ea puternic amprenta asupra cetatilor pontice. In fiecare dintre ele exista cel putin un teatru, arene sportive, gimnazii pentru educatia tinerilor si palestre pentru exercitii. Se punea un accent puternic pe educatie si pe dezvoltarea stiintelor.


Avantul economic al Histriei avea sa primeasca o grea lovitura in secolu la II-lea i.H., atunci cand golful Sinoe incepe sa se inchida cu nisip devenind lacul pe care il stim azi. Privata de beneficiile portului si apasata de taxele uriase pe care se vedea nevoita acum sa le plateasca dinastilor locali, cetatea incepe sa decada. Nu pierde astfel ocazia de a se antrena intr-un sangeros razboi alaturi de Callatis impotriva infloritoarei cetati Tomis. Nevoita sa caute alianta romanilor, Tomis iese victorioasa in anul 260 i.H. stabilind o ierarhie ce nu avea sa mai fie schimbata. Aflata pentru putina vreme sub conducerea regelui Burebista, Histria accepta dominatia romana imediat dupa asasinarea acestuia din anul 41 i.H. Incepea astfel a doua etapa importanta din istoria cetatii. Programul amplificat de reforme al romanilor dau Histriei pentru urmatoarele sase secole o relativa prosperitate. Amprenta Romei asupra cetatii este evidenta. Marturie stau numeroasele edificii publice, atat laice cat si de cult, apeductele care alimentau termele cu apa de la circa 30 de km, zidurile si turnurile impunatoare. Insa Histria nu avea sa mai cunoasca niciodata stralucirea din epoca elenistica. Dintr-o cetate de sine statatoare, aparatoare a intereselor proprii, aceasta va purta de acum pecetea marelui cuceritor. Declinul Imperiului Roman atrage dupa sine si decaderea Histriei. Transformata in ruine in anul 248 de catre navalitori, cetatea isi reduce in anii urmatori spatiul locuibil la jumatate, pentru ca in secolul al VII-lea sa fie parasita definitiv. Astfel se incheiau aproape 1.300 de ani de existenta ai orasului care a dominat spatiul pontic. Maretele sale edificii vor cadea in ruina, iar timp de sute de ani acestea vor fi acoperite de mantia neiertatoare a pamantului si a uitarii.

Aflata la aproximativ 65 de km de Constanta, pe drumul catre Tulcea, Histria reprezinta azi, probabil, cea mai mare rezervatie arheologica a tarii. Turistii pot vizita azi ceea ce a mai ramas din cetatea de odinioara. Zidurile sunt primele care amintesc de grandoarea constructiilor. Numai partea vestica a cetatii are 10 turnuri si doua porti. Poarta mare a cetatii (tip ghilotina) era aparata de doua mari bastioane. Se poate observa cu usurinta cartierul comercial (tabernae), loc in care se expuneau marfurile aduse spre comercializare. De asemenea, se intinde pe o arie mare cartierul economic, in care s-au descoperit ateliere de ceramica si de prelucrare a metalelor, brutarii etc. Incanta insa sectorul de est (domus), loc al edificiilor aristocratiei locale. Aflate la marginea lacului, acestea erau dotate cu sali de baie, curti interioare, camere pentru provizii, fapt ce dovedeste pozitia privilegiata a nobilimii. Probabil cea mai frumoasa zona a cetatii - zona sacra - este singura zona unde straturile culturii romano-bizantine au fost indepartate pentru a face loc templelor, altarelor si fantanilor sacre din epoca elenistica. Influenta romana este observata prin prezenta celebrelor bai publice (thermae) alimentate prin intermediul apeductelor care aduceau apa de la aproximativ 30 de km, a turnului inchisorii (folosit si ca depozit de armament) si a valurilor de pamant care protejau cetatea de atacurile externe.

Program de vizitare:

Atractii turistice in Constanta